Taste

Chowder cu ciuperci

14 Ian , 2017  

          Oricine plănuieşte să călătorească în Irlanda (care e pe lista mea de „to do”) e sfătuit ca odată ajuns acolo să nu rateze chowder-ul, celebra ciorbă cu peşte şi fructe de mare, o supă groasă, cu cartofi, morcovi, ceapă, ţelină, lapte şi smântână dulce. De-a lungul secolelor, chowder-ul a cunoscut mai multe variante, în funcţie de zona unde se găteşte, de la chowder cu porumb, la cel cu somon, peşte afumat sau varianta vegetariană cu foarte multe legume.

IMG_20170114_144335_441

          Chowder se găteşte mult şi în SUA, dar şi în Marea Britanie şi Irlanda, de unde a fost dus peste Ocean de primii pelerini. Deşi nu se cunoaşte cu exactitate originea cuvântului chowder, se pare că acesta ar deriva din franţuzescul chaudron, care se referă la ceaunul în care era gătită supa. Acesta, la rândul lui, provine din cuvântul chaud, care în franceză înseamnă fierbinte şi care îşi are originea în latinescul caldaria (baie fierbinte), caldius (fierbinte), care a dat în engleză cauldron (ceaun) şi în română cald.

         O altă posibilă origine a cuvântului leagă chowder-ul de franţuzescul chaudrée, adică o supă groasă de peşte, tipică zonei aşezărilor Vendée şi Charente-Maritime, cu ieşire la Atlantic. La mijlocul secolului al XVIII-lea, un roman de Tobias Smollett (scriitor şi poet scoţian) foloseşte cuvântul chowder: „My head sings and simmers like a pot of chowder.”( „Capul îmi fierbe ca o oală cu supă.”) Iar în cărţile de bucate ale vremii apare şi acest fel de mâncare, făcându-se referire la o supă cu somon şi cartofi. Chowder-ul, aşa cum este cunoscut azi, era o supă care se gătea la bordul vaselor şi care era îngroşată cu biscuţi săraţi. Astfel a ajuns în Statele Unite, în Newfoundland şi New England, adusă pe mare de imigranţii din Anglia şi Franţa, devenind un fel de mâncare naţională.

          Cum vremea rece îmbie la gătit (cel puţin pe mine) şi cum Irlanda e deocamdată departe, mi-am spus că o supă fierbinte, gustoasă şi care se găteşte rapid se asortează cel mai bine cu zăpada. Am făcut chowder cu ciuperci, după ceva research (cum spuneam, reţeta de bază are peşte, fructe de mare sau porumb). Aşadar, ai nevoie de: ţelină rădăcină, curăţată şi tăiată cubuleţe, o ceapă medie, tocată, 1 cartof mic, curăţat şi tăiat cubuleţe, un morcov mic tăiat rondele, ciuperci champignon proaspete, mici, taiate felii astfel încât să-şi păstreze forma, un cubuleţ de unt, câţiva stropi de ulei de măsline, sare, piper, smântână dulce, cimbru şi mărar.

IMG_20170114_145012_956

          Cum procedezi? Legumele tăiate (inclusiv cimbrul) se trag puţin la tigaie în unt, apoi se toarnă apă şi se lasă la fiert (nu puneţi prea multă), după care se adugă smântâna lichidă şi se lasă să se păstrundă bine legumele. Se sărează şi se piperează. Totul se fierbe timp de 20-25 de minute (testezi cartofii, să fie fierţi). Dacă vrei să încerci varianta cu fructe de mare, cu 5 minute înainte să opreşti focul arunci în oală şi câţiva creveţi (fierb foarte repede). Eu am mâncat-o cu mărar proaspăt presărat şi câteva ciuperci şi ceapă coapte. Stropeşti cu ulei de măsline. Merge de minune cu pâine prăjită şi unt.

, , , ,

By


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *